Bullying-ul este atunci cand oamenii folosesc in mod intentionat cuvinte sau actiuni in mod repetat impotriva unui individ sau a unui grup, pentru a provoca vatamari fizice, sociale si/sau psihologice. De obicei, intentia este de a face persoana sa se simta slaba sau neputincioasa.
Studiile arata ca bullying-ul atinge varful in jurul varstei de 11 pana la 13 ani si scade pe masura ce copiii cresc. Agresiunea fizica deschisa, precum lovirea sau impingerea, este cea mai frecventa in randul copiilor mici. Agresiunea relationala, deteriorarea sau manipularea relatiilor celorlalti, cum ar fi raspandirea zvonurilor si excluderea sociala, apare mai frecvent pe masura ce copiii se maturizeaza. Cea mai mare parte a bullying-ului are loc la scoala si in jurul ei, la locurile de joaca, desi inclusiv internetul este un loc unde au loc forme deosebit de suparatoare de agresiune. Aproximativ 20% dintre elevi raporteaza ca au fost hartuiti la scoala, potrivit Centrului National de Statistica a Educatiei. Foarte putini copii spun cuiva ca sunt hartuiti pentru ca se pot simti slabi, rusinati sau speriati, insa acest eveniment le poate afecta sanatatea mintala si poate fuce la singuratate, anxietate si depresie.
De ce fac bullying oamenii?
Pentru unii oameni poate fi o modalitate eficienta de a obtine ceea ce isi doresc, cel putin pe termen scurt, neavand abilitatile sociale necesare pentru a obtine ce doresc fara a face rau altora. Bullying-ul este si o modalitate de a stabili dominatia sociala, desi in timp devine din ce in ce mai disfunctionala.
Care sunt trasaturile psihologice ale celor ce agreseaza?
Cercetarile arata ca cei ce agreseaza au o forma psihologica distincta. Le lipseste comportamentul prosocial, nu sunt deranjati de anxietate si nu inteleg sentimentele celorlalti. Ei prezinta o trasatura cognitiva diferita, un fel de paranoia, citesc gresit intentiile celorlalti si deseori actioneaza agresiv in situatii neutre. Cei ce fac asta in mod regulat tind sa aiba relatii tensionate cu parintii si semenii.
Cum arata victimele celor ce fac bullying?
Cercetarile arata ca cei evidentiati pentru hartuire nu au asertivitate nici macar in situatiile mai putin amenintatoare si radiaza frica cu mult inainte de a intalni vreodata un agresor. Studiile arata ca victimele accepta cu usurinta cerintele batausilro, predand biciclete sau alte jucarii. Ei plang si iau o postura defensiva. Manifestarile lor extrem de vizibile de durere si suferinta ofera o mare satisfactie agresorilor si sunt un semn al dominatiei lui.
Cum a schimbat internetul bullying-ul?
Pe masura ce viata sociala a tinerilor s-a mutat pe internet, la fel si bullying-ul. In timp ce hartuirea a fost cat de cat limitata la scoala, a aparut bullying-ul electronic, Hartuirea cibernetica poate fi deosebit de deranjanta, mai ales ca poate fi efectuata in mod anonim. Anonimitatea hartuirii cibernetice indeparteaza multe restrictii asupra agresorilor si amplifica ferocitatea agresiunii. Este mai usor sa provoci durere si suferinta altora atunci cand nu trebuie sa ii privesti in ochi.
Cea mai buna aparare impotriva hartuirii este sa ai abilitati sociale. Invatarea tuturor copiilor abilitati sociale si permitandu-le sa-si dezvolte increderea in propriile abilitati. Parintii sunt deosebit de importanti in protejarea copiilor lor. Acestia pot intreba in mod regulat despre provocarile sociale cu care se confrunta copiii lor si pot juca posibile solutii.
In ultimul deceniu scolile au adoptat programe anti-bullying, insa bilantul eficacitatii lor este mixt. Scolile sunt locul in care au parte cele mai multe agresiuni, dar nu sunt locul unde se invata atitudinile despre putere si agresivitate, abilitatile de reglare a emotiilor sau abilitatile sociale- influente cheie asupra agresiunii.